FIINDCA

Se spune ca foamea e cel mai bun bucatar. Da' pasiunea e cel mai bun condiment......

joi, 25 martie 2010

Prima rosie

Presupun ca toti parintii s-au confruntat cu asemenea intrebari. De fapt nu, nu presupun: sunt sigura.

De un lucru nu sunt sigura: a gasit cineva raspunsul? :D

Zilele trecute discutam pe indelete cu fiul meu in drum dinspre gradi spre casa. Este, alaturi de momentul dinainte culcarii si de alte cateva asemenea clipe de tihna, unul din momentele noastre de "discutie".

Ei, si discutam noi, vorba cantecului, cate in luna si in stele. Si, din vorba in vorba, bucuros nevoie mare ca a venit primavara si plantutele incep sa se dezvolte si mugurasii prin pomi, etc etc, zice: Mami, da de unde vin semintele?
(tactica de castigat timp) Care seminte?
(raspuns derutant) Paiii, semintele in general .....

hmmmmmmmmmm

Stii (zice tot el), semintele, de la rosii, de la ardei....de la legume in general.... (are o pata pe legume ca in iarna a dus un dor foarte mare legumelor proaspete din gradina bunicii). Ei, si-acuma tineti-va de masa ca, desi este o postare menita sa va bucure cu perle copilaresti, am dat eu un mare raspuns de m-a umflat si pe mine rasul:
Pai, stii, semintele provin din fructele legumelor !!!!!

Sta copilu', se gandeste, se suceste, si intreaba: si cam care-s asteaaaa...de zici tuuuu....fructele legumelor?

Phhhiiiuuuuu, ma bucur ca am scapat ieftin si dreg, repede si cu entuziasm, sa uite: pai stii tu rosia? Care are in interior seminte? Ei, semintele alea se iau de acolo si se planteaza.

Aha, zice copilul, asta inteleg. Da' prima rosie cum a aparut??????  Prima rosie, din care s-au plantat toate rosiile?

N-am stiut sa ii raspund. Finca's o mama buna, niciodata nu dau raspunsuri fara explicatii si consider ca cea mai buna minciuna este adevarul, am dezvoltat, in timp, tactici de evitare, asa ca i-am explicat frumos ca nu stiu dar ma voi informa si am schimbat repede repejor subiectul. M-ar fi tentat o explicatie din evolutia speciilor dar mi-am dat singura un ghiont mental: haidi, are doar 5 ani jumate. As fi reusit sa explic pe intelesul lui dar.....oare n-ar fi fost prea mult?

Asta din ciclul "impresii, expresii si depresii parintesti", Boieri Dumneavoastra! Ca cine nu le are? Si ce ne-am face fara ele?

5 comentarii:

  1. Mda.... intr-adevar cand nu ai raspunsul e mai bine sa recunosti, nu neaparat sa eviti.
    Insa nu sunt de acord sa tratezi un copil cu idei de genul "are doar cinci ani..."
    Poti da orice explicatie (corecta) copilului atata timp cat poate sa o intaleaga (adica sa nu folosesti cuvinte licentioase, ca vei naste alte intrebari) si daca nu o va tine minte... macar o va intelege la un nivel supraconstient ceea ce-l va ajuta sa inteleaga "lumea", ce-i drept nu sa o si explice.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ai dreptate. Dar, ocazional, mai avem si dileme :D
    Dealtfel cunosti specimenul si stii ca nu prea are parte de tratamente de genul "are doar 5 ani" :D

    RăspundețiȘtergere
  3. Fi-mea a intrebat (tot la 5 ani) cand a aparut prima pisica si din ce. Evolutia speciilor e o idee foarte buna. Si da, intelege.
    Iti recomand (pentru la anul) cursul de la Muzeul de geologie - o data pe luna, sambata. E pentru 4-7 ani. Ii ia de la aparitia pamantului si ii duce pana la aparitia omului, in 12 cursuri, trecand prin plante, dinozauri, soareci.

    RăspundețiȘtergere
  4. Ei, da, stiu ca intelege doar ca uneori mai am cate un shoc cand imi dau seama cate inteleg ei, la o varsta la care noi nu intelegeam...presupun ca am evoluat, intre timp :)

    Merci de idee, am sa tin minte.

    Te mai astept in vizita ;)

    RăspundețiȘtergere
  5. Sorana: am fost noi anul trecut la Muzeul de Geologie ( noi adica o mama si doi plozi de 5/7 ani), si nu prea i-a interesat...in schimb, Julia (5), care ramasese impresionata de Antipa, striga prin sali "nu vreau pietre, vreau sa vad animale mari moarte!!", de se uita lumea la mine ca la urs :D

    RăspundețiȘtergere

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...