FIINDCA

Se spune ca foamea e cel mai bun bucatar. Da' pasiunea e cel mai bun condiment......

joi, 19 august 2010

Nimeni

Cum poti sa raspunzi la telefon si sa spui "nu e nimeni aici, reveniti" ?????

Probabil ca Nimeni era plecat in pauza de masa. Nu mi-e clar, totusi, de ce acest Nimeni are mai multe joburi, ca de la toate era plecat azi .....

Update: am pus poze la Tiramisu', poftiti la vizionat!

marți, 17 august 2010

Tiramisu' meu

Miscata pana la lacrimi de strigatul de disperare al Anei , am zis sa fac un efort cetatenesc si sa-i dau o idee de dulce-de-vara-as-manca-da-nu-stiu-ce-fara-sa-aprind-aragazu ...

Vedeta verii asteia, intr-ale dulciurilor, a fost tiramisu. Pen'ca, asa cum ziceam, is foarte in viteza, va redau reteta de baza urmand ca in curand sa descarc si pozele (ca facui duminica minunea, inclusiv poze) si sa va povestesc si in cate j'de mii de varianta se poate face-improviza-adapta.

Procedura-i dupa cum urmeaza:

Faceti o ceasca de cafea dulce si fff tare pe care o lasati la racit cat mesteriti crema.

Intr-un castron incapator, bateti o cutie de mascarpone cu 110 g de zahar vanilat. Eu folosesc zahar brun cu un pliculet de zahar vanilat. Nu pun prea multa vanilie ca mi se pare ca gustul de tiramisu e dat de mascarpone, nu musai de vanilie.


Cand s-a topit zaharul din mascarpone, separat, bateti pana se tine binisor 100 g smantana - mai grasa si mai densa sa fie, dar e buna oricum ar fi. Cand e gata, se pune usurel peste amestecul de mascarpone.



Iarasi separat bateti spuma-batz 2 albusuri. Cand sunt gata, frumusel in castron amestecand, cum zic expertii, de jos in sus sa nu iasa aerul din spuma, ca e bagat cu truda si sudoare.

No, de acuma crema e gata, trecem la cladit.



Acuma mestesugul cere sa claditi pe o tava. Experienta (a mea) zice ca e mai comod in boluri. Ca-n acest fel is portiile gata facute, si pot fi dosite mai usor prin frigider.

Deci, in boluri, se pun dupa cum urmeaza:
- cate 1 piscot de sampanie rupt bucati
- se stropeste cu cate 1-2 linguri din mai sus mentionata cafea
- se adauga 2-3 linguri de crema
- se cerne ceva cacao sau ciocolata neagra
 ... apoi se reia procedura, cu osebirea ca se pun cate 2 piscoturi, ca sa aibe ceva consistenta. Deasupra ceva mai multa ciocolata rasa/cacao cernuta si gata minunea. La frigider pt cateva ore sau pana se raceste binisor sa fie racoritor si pofta mare!



Ca si adaptari - ca nu ma poci abtine - am realizat, de-a lungul timpului, urmatoarele:
- in cafea se poate adauga niste lichior, dar asta in functie de numarul si varsta copiilor care mananca.
- in loc de cafea, puteti pune cacao sau sirop de caramel - tot asa, daca-s multi copii la masa.
- tot in loc de cafea puteti pune un suc mai gros de fructe, facut prin fierberea fructelor preferate cu un pic de tot de apa si zahar dupa gust, fierte pana se zdrobesc binisor.

Iar dupa ce prindeti mestesugul, urmariti doar principiul de baza: o branza usoara amestecata cu smanatana (cu sau fara albusurile spuma) si ceva zahar, cladita in straturi cu piscoturi insiropate si fructe de decor si tadaaaam minunea!

Acestea fiind zise, pofta mare, in special Anutei (sper c-am nimerit-o) si cat de curand revin si cu poze la tot ce-am povestit.

Zi racoroasa, Boieri Dumneavoastra!

Update: cam asa arata varianta cu fructe. Facusem un sos dens de piersici - jumatate de kilogram de piersici, fara samburi, fierte cu zahar pana s-au facut chiselita si dupa aia inca un pic. L-am folosit sa insiropez piscoturile si la decor, deasupra. In rest, reteta ramane identica.

sâmbătă, 14 august 2010

De ce sahul si tablele au aceeasi cutie?

 Sedeam eu miercuri dimineata (adica nu tocmai sedeam, eram intr-un tren in mers ceea ce inseamna ca de fapt mergeam….) si ma intrebam: cum poti, frate, sa te apuci sa joci table intr-un tren? In compartiment! Intercity clasa 1, care are compartimente d’alea mari, cu zeci de scaune. Comode, ele, scaunele. Comod si trenul, curat, civilizat, spatiu (destul de) suficient, ai si prize pentru laptop, adica poti sa lucrezi cu mare spor pana la destinatie….
Pe scaune, o suma de cetateni cuibariti care de care mai comod, unii cu copii in brate sau alaturi, incercand – era in jur de 7 dimineata – sa adoarma. Sa stea comod. Sa citeasca. Sa se gandeasca la ale lor. Despre ‘ai de se chinuiau sa lucreze nu mai zic….

Eh, spre ghinionul tuturor, 2 dintre acesti toti cetateni erau fani ai jocului de table. Am calatorit de la Bucuresti la Craiova in sunet de zaruri! Si-am zis bogdaproste ca n-am eveniment la Timisoara  ca le faceam cutia de table guler! Mi-am pus castile in urechi…..dincolo de Pasarea Colibri, tot zaruri se-auzeau……

Ma intreb de ce sahul si tablele au aceeasi cutie? Pe ce considerente?
….sunt extrem de fericita ca Vizigotul a invatat sah in vacanta asta …..

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...